1.      PAŞAPORT în copie legalizată sau « conform cu originalul » cu semnătura în clar a consulului (diplomatului) care primeşte cererea şi ştampila rotundă – dacă cererea se depune personal;

2.      PROCURĂ specială autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României pentru depunerea cererii de renunţare şi copie legalizată de pe paşaport dacă cererea se depune de altă persoană. Mandatarul va depune şi copia propriului act de identitate;

3.      CAZIER JUDICIAR din România ( valabil 6 luni de la data emiterii );

4.      Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de Administraţia Financiară de la ultimul domiciliu din România;

5.      Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de direcţia de impozite şi taxe locale a primăriei, de la ultimul domiciliu din România;

6.      Declaraţie pe propria răspundere personală, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României privind debitele faţă de persoane fizice sau juridice din România;

Copii legalizate de pe actele de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie).

Dacă naşterea sau căsătoria a avut loc în străinătate, se depune certificatul transcris la oficiul stării civile de la ultimul domiciliu din România;

8.      Promisiunea acordării cetăţeniei de către statul de domiciliu – traducere în limba română, legalizată) şi copie legalizată de pe original, cu apostilă, (sau duplicat) sau

9.      Dovada obţinerii cetăţeniei statului de domiciliu, traducere în limba română, legalizată, precum şi copia legalizată de pe original sau copie legalizată de pe paşaportul străin în cazul obţinerii altei cetăţenii.

TAXE

1.      TAXĂ CONSULARĂ – 600 lei – se plăteşte la C.E.C. sau Trezorerie, în contul nr. 203301028609468.

2.      TAXĂ ÎNREGISTRARE CERERE – 3 lei se plăteşte la C.E.C. sau Trezorerie în contul nr. 203301028609468.

3.      TAXA de publicare în Monitorul Oficial în cuantum de 90 RON se plateşte în conturile:

IBAN: RO55RNCB0082006711100001, BCR S.A. – SUCURSALA UNIREA şi

IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531, Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică a Municipiului Bucureşti

C.I.F. RO427282

Plata taxei se poate face şi la sediul Monitorului Oficial din Bucureşti, şos Panduri nr.1, Bl.P33, parter, sector 5.

4.      TIMBRU JUDICIAR de 1,5 lei-se cumpără de la Poştă

IMPORTANT

·        Situaţia copiilor minori:

Copiii minori încredinţaţi prin hotărâre judecătorească părintelui care are domiciliul în străinătate şi care renunţă la cetăţenia română, pierd cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele căruia i-a fost încredinţat şi la care locuieşte, cu condiţia obţinerii acordului celuilalt părinte cetăţean român. 

         Pentru această situaţie, la dosar se vor depune:

 -   copie legalizată după hotărârea judecătorească de încredinţare a minorului;

-    acordul în formă autentică a celuilalt părinte, cetăţean român.

În cazul în care ambii părinţi renunţă la cetăţenia română, iar copilul minor se află cu aceştia în străinătate şi părăseşte ţara împreună cu părinţii săi, pentru pierderea cetăţeniei de către minor odată cu părinţii, se vor depune următoarele acte:

- asigurarea că vor dobândi o altă cetăţenie în care să se menţioneze minorii care vor dobândi cetăţenia statului de domiciliu;

 - declaraţia pe propria răspundere a părinţilor că minorul domiciliază în străinătate.

- Certificatele de naştere ale minorilor se depun în copii legalizate la dosarele părinţilor, dacă este cazul, transcrise.

- Pentru minorul care a împlinit 14 ani se depune şi consimţământul său autentificat dat în faţa notarului sau a consulului în prezenţa unui părinte.

·        Toate actele se depun într-un dosar cu şină;

·        TOATE TAXELE SE PLĂTESC ÎNAINTE DE DEPUNDEREA CERERII;

·        Pentru minori nu se percep taxe;

·        Cererile care nu sunt însoţite de toate documentele nu se primesc;

·        Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere;

·        Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate;

·        În cazul în care actele sunt întocmite de agenţii diplomatici sau consulari ai României nu este necesară apostila, ori supralegalizarea.

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legii Nr. 21/1991 şi anume:

b.dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa loialitate fata de statul şi de poporul roman;

c.a împlinit vârsta de 18 ani;

1. Depunerea cererii

Cetăţenia română se va acorda, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.

Cererea de redobândire a cetăţeniei române se depune personal la sediul Direcţiei de Cetăţenie, din str.Petofi Şandor, nr. 47, sector 1, Bucureşti.
Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cererea de redobândire a cetăţeniei române, însoţită de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 21/1991, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României.
Preşedintele Comisiei pentru Cetăţenie fixează termen pentru soluţionarea cererii şi dispune prin rezoluţie completarea dosarului, publicarea, pe cheltuiala solicitantului, a extrasului de cerere în Monitorul Oficial  Partea a III-a, solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 lit. b) şi e): solicitantul va trebui să dovedească prin comportarea şi atitudinea sa loialitate fata de statul şi de poporul roman; solicitantul este cunoscut cu o buna comportare şi nu a fost condamnat în ţara sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean roman;

2. Publicarea În Monitorul Oficial Partea a III-a a extrasului cererii de acordare a cetăţeniei române.

5. Raportul Comisiei
Comisia pentru Cetăţenie va întocmi un raport care se adresează Ministrului Justiţiei şi care cuprinde propunerile motivate ale Comisiei pentru redobândirea cetăţeniei române sau respingerea cererii de redobândire a cetăţeniei române.

6. Emiterea ordinului Ministrului Justiţiei de acordare a cetăţeniei române sau respingere a cererii de redobândire a cetăţeniei

Ministrul Justiţiei, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 21/1991, emite ordinul de acordare a cetăţeniei române.
Ordinul de acordare a cetăţeniei române se publică în Monitorul Oficial Partea I.
În cazul în care Ministrul Justiţiei constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 21/1991, respinge, prin ordin, cererea de acordare a cetăţeniei române.
Ordinul Ministrului Justiţiei de respingere a cererii de acordare a cetăţeniei române se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Ordinul Ministrului Justiţiei de respingere a cererii de acordare a cetăţeniei române poate fi contestat în termen de 15 zile de la comunicare la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii de Apel de la domiciliul sau reşedinţa solicitantului.
Dacă solicitantul nu are reşedinţa sau domiciliul în România, ordinul poate fi atacat în acelaşi termen la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii de Apel Bucureşti.
Hotărârea Curţii de Apel este definitivă şi irevocabilă.

7.Depunerea jurământului

În termen de 3 luni de la data publicării ordinului Ministrului Justiţiei de redobândire a cetăţeniei române în Monitorul Oficial Partea I, persoanele care redobândesc cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.
După depunerea jurământului, Comisia pentru Cetăţenie eliberează certificatul de cetăţenie română.
Persoanele care au redobândit cetăţenia română în condiţiile prevăzute de art. 10 alin.1 şi art. 101, cu menţinerea domiciliului în străinătate, vor depune jurământul de credinţă în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României  din ţara în care domiciliază.
În acest caz, certificatul de cetăţenie  română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular.

În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre părinţi, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul.
În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, Comisia  pentru Cetăţenie, la sesizarea persoanei interesate, va analiza cazul, putând decide în legătură cu depunerea de către acesta a jurământului şi cu eliberarea unui  certificat de cetăţenie separat pentru copilul devenit major.

• certificatul medical constatator al nasterii;
• declaratia verbala a urmatoarelor persoane: oricare dintre parinti sau, daca acestia, din diferite motive, nu o pot face, medicul, persoanele care au fost de fata la nastere sau personalul din unitatea în care a avut loc nasterea, rudele ori vecinii care au luat cunostinta despre nasterea unui copil;
• actul de identitate al mamei si al declarantului;

Au obligatia de a face declaratia de nastere oricare dintre parinti, iar daca, din diferite motive, nu o pot face, obligatia declararii revine medicului, persoanelor care au fost de fata la nastere sau personalului din unitatea în care a avut loc nasterea, rudelor ori vecinilor care au luat cunostinta despre nasterea unui copil.
• 15 zile pentru copilul nascut viu si în termen de 3 zile pentru copilul nascut mort. Termenele se socotesc de la data nasterii si sunt calculate pe zile.
• 24 de ore de la data decesului, în cazul în care copilul nascut viu a decedat în perioada primelor 15 zile de la
nastere. Termenul se calculeaza pe ore.

Termenul de declarare a nasterii
Când declaratia de nastere a fost facuta dupa expirarea termenelor prevazute mai sus, în limita termenului de un an de la nastere, întocmirea actului de nastere se face cu aprobarea primarului. Termenul este calculat pe ani. Nedeclararea nasterii în termenele legale constituie contra-ventie si se sanctioneaza cu amenda între 30.000 lei si 60.000 lei.
Când declaratia a fost facuta dupa trecerea unui an de la data nasterii, întocmirea actului se face în baza hotarârii judecatoresti definitive si irevocabile, care trebuie sa contina toate datele necesare întocmirii actului de nastere. Actiunea se introduce la judecatoria în a carei raza are domiciliul persoana interesata sau unde are sediul institutia de ocrotire a copilului.
Întocmirea actului de nastere al copilului gasit se face, în termen de 30 de zile de la data gasirii copilului, la autoritatea administratiei publice locale în a carei raza administrativteritoriala a fost gasit, pe baza procesului-verbal întocmit de politie, de medic si de reprezentantul autoritatii administratiei publice locale, caruia îi revine si obligatia de a face Declaratia de înregistrare a nasterii. Daca nu se cunosc numele de familie si prenumele
copilului, acestea se stabilesc prin Dispozitie de catre primarul localitatii unde se înregistreaza nasterea. Persoana care a gasit copilul este obligata sa anunte, în termen de 24 de ore, politia si sa prezinte copilul cu toate obiectele si înscrisurile aflate asupra lui.
În situatia în care copilul este abandonat de catre mama în spital, conducatorul unitatii sanitare are obligatia sa sesizeze politia în termen de 24 de ore de la constatarea acestui fapt.
Daca nu a fost stabilita identitatea mamei în termen de 30 de zile, întocmirea actului de nastere se va face pe baza certificatului medical constatator al nasterii si a procesului-verbal incheiat de politie, de conducatorul unitatii sanitare si de reprezentantul autoritatii administratiei publice locale caruia îi revine si obligatia de a face Declaratia de înregistrare a nasterii.

a) Rudenia civilă se consideră că nu a existat niciodată. Astfel, dacă declararea nulităţii adopţiei are loc după decesul adoptatului sau al adoptatorului, aceasta va influenţa succesiunea lor, respectiv nu va exista vocaţie succesorală între persoanele care numai aparent erau rude la data deschiderii succesiunii.

b) Ocrotirea părintească este redobândită de părinţi fireşti, care vor exercita drepturile şi îndatoririle părinteşti referitoare la persoana şi bunurile copilului, pier¬dute de adoptator.

Concluzia se impune datorită caracterului retroactiv al nulităţii, adopţia considerându se că nu a existat niciodată.
Instanţa poate decide, dacă este cazul, instituirea tutelei sau a altor măsuri de protecţie specială a copilului, în condiţiile legii .
Actele juridice cu caracter patrimonial încheiate de fostul adoptator cu terţe persoane în numele adoptatului sau încheiate de adoptat cu încuviinţarea prealabilă a adoptatorului rămân neafectate de desfiinţarea adopţiei.

c) Numele fostului adoptat
Prin desfiinţarea adopţiei, fostul adoptat va redobândi vechiul său nume de familie [art. 59 alin. (1)]. Acest efect se produce doar pentru viitor.
În literatura juridică şi în practica instanţelor , s a apreciat că, atâta vreme cât nu există o prevedere expresă, instanţa de judecată nu va putea încuviinţa ca fostul adop¬tat să poarte şi pentru viitor numele fostului adoptator. Aceeaşi soluţie se aplică şi pentru soţul sau copii adoptatului, dacă aveau nume comun.
De lege ferenda, credem însă că această posibilitate ar trebui recunoscută, fostul adoptat putând avea motive temeinice să pledeze pentru păstrarea numelui purtat în perioada adopţiei desfiinţate.

d) Domiciliul şi locuinţa adoptatului nu vor mai fi la adoptator după declararea nulităţii adopţiei.

e) Obligaţia de întreţinere între adoptat şi adoptator încetează însă numai pentru viitor, fără să se pună problema restituirii a ceea ce, în trecut, s a prestat, dat fiind caracterul întreţinerii şi a modului ei de prestare succesivă.

f) Suprimarea impedimentelor la căsătorie. Impedimentele la căsătorie izvorâte din adopţie, reglementate de art. 7 C.fam., dispar odată cu desfiinţarea adopţiei.

g) Cetăţenia adoptatului. În cazul desfiinţării adopţiei, copilul, cetăţean român, adoptat de un cetăţean străin, dacă nu a împlinit vârsta de 18 ani, este considerat că nu a pierdut niciodată cetăţenia română [art. 28 alin. (3) din Legea nr. 21/1991].
Copilul, cetăţean străin, adoptat de un cetăţean român, dacă nu a împlinit 18 ani până la desfiinţarea adopţiei şi dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăseşte ţara pentru a domicilia în străinătate, este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român [art. 7 alin. (1) din Legea nr. 21/1991]. Per a contrario, dacă adoptatul a împlinit 18 ani sau dacă domiciliază în ţară, chiar şi în cazul în care nu a împlinit această vârstă, el va păstra cetăţenia română

Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte nu va depasi o medie de 8H/zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3l calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal.

Durata normala a timpului de lucru pentru salariatul de noapte a caror activitati se desfasoara in conditii speciale/ deosebite de munca, stabilite potrivit dispozitiilor legale, nu va depasi 8h pe parcursul oricarei perioade de 24 de h, in care presteaza munca de noapte.

Salariatul de noapte beneficiaza :
- fie de program de lucru redus cu 1h fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3h de munca de noapte, fac aca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza ;
- fie un spor de salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata

Salariatii care desfasoara munca de noapte si au probleme de sanatate recunoscute ca avand legatura cu aceasta trebuie trecuti la o munca de zi pentru care sunt apti.
Tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte. Femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte.